Deseuri nucleare

Aspecte generale

     Deseurile radioactive se produc în fiecare stadiu al circuitului parcurs de combustibilul nuclear, de la minerit și îmbogătirea uraniului, pana la operarea reactorului nuclear si reprocesarea combustibilului nuclear uzat.  O mare parte din deseurile nucleare vor ramane periculoase pentru mediu timp de sute de mii de ani, lasand generatiilor viitoare o mostenire otravita.

        

Definitii:

• deseu nuclear inseamna orice material radioactiv, in oricare din starile de agregare gazoasa, lichida sau solida, pentru care nu se intrevăd nici un fel de utilizari ulterioare, atat la nivel national, cat si la nivelul persoanei juridice care l-a produs şi a cărei decizie in acest sens este legal acceptata si care este inregistrat si controlat de CNCAN.
• deseurile nucleare sunt acele materiale rezultate din activitatile nucleare, pentru care nu s-a prevazut nici o intrebuintare ulterioara si care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi in concentratii superioare limitelor de exceptare reglementate de autoritatea nationala de reglementare, autorizare si control a activitatilor nucleare in

        In Romania, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, combustibilul nuclear uzat este considerat deseu radioactiv.

          In afara de caracterul radioactiv, deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc de celelalte tipuri de deseuri, cum ar fi:

• volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri;
• spre deosebire de substantele chimice toxice, materialele radioactive se dezintegreaza, pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv;

• imediat ce sunt generate, deseurile nucleare sunt colectate, caracterizate si inregistrate in baze de date, tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat;
• manipularea materialelor nucleare, proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte;
• deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta in tratamentul deseurilor, proiectarea containerelor, transport si depozitare definitiva, in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta.

 

 Clasificarea deşeurilor nucleare:

     - deseuri cu durată scurta de viata (în jur de 10 ani)

     - deseuri cu durata lunga de viata (în jur de 1000 ani)

Clasificarea IAEA (Agentia Internatională pentru Energia Atomica):

 - LILW-SL: Deseuri radioactive care contin preponderent radionuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani), contin cantităti mici de radionuclizi emitatori alfa cu durată de viata lungă (T1/2 superior valorii 20 ani)  

- LILW-LL: Deseuri radioactive care conţin preponderent radionuclizi emiţători alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani), contin cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani) 

- HLW: Deseuri radioactive care contin preponderent radionuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani), contin cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa cu durată de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani)

 Clasificarea germana:

- deseuri cu nivel scăzut de radioactivitate

- deseuri cu nivel mediu sau intermediar de radioactivitate (depozitate în camere nefolosite sau gauri de sonda)- deseuri cu nivel ridicat de radioactivitate (temperatura finala de depozitare în sare poate ajunge la 200°C)

 Clasificarea franceza:

- tip A (300.000 m3)

- tip B (300 m3)

- tip C (200 m3)

 

Provenienta deseurilor nucleare

      Deseurile nucleare rezulta, in principal, din patru tipuri de activitati:

• producerea de energie electrica pe cale nucleara, inclusiv activitatile conexe ciclului combustibilului nuclear şi celor de dezafectare

• functionarea reactorilor de cercetare
• folosirea radiatiilor şi a materialelor radioactive în medicina, agricultura, industrie si cercetare
• prelucrarea materialelor ce contin radionuclizi naturali

 Depozitarea deseurilor nucleare

Ciclul deseurilor:

Caracterizare - Determinarea proprietatilor fizice, chimice şi radiologice ale deseurilor, in     scopul stabilirii necesitatilor de tratare şi conditionare sau a adecvarii lor pentru manipulare,   procesare, stocare sau depozitare finala.

Tratare - Operatiile efectuate in scopul cresterii securitatii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deseurilor. Obiectivele tratarii sunt: reducerea volumului, indepartarea radionuclizilor din deseuri, schimbarea compozitiei.

Conditionare - Operatia prin care se produce coletul cu deseuri, corespunzator pentru manipulare, transport, depozitare intermediara si/sau depozitare definitiva. Conditionarea poate include conversia deseului într-o formă solida, includerea deseului intr-un container, si includerea acestuia într-un supraambalaj.

Depozitare intermediara - Plasarea deseurilor radioactive intr-o instalatie nucleara în scopul izolarii, protectiei mediului şi controlului de catre personal, cu intentia de a fi recuperate. Se utilizeaza, cu sens echivalent, termenul stocare intermediara.

Depozitare definitiva - Amplasarea si pastrarea deseurilor radioactive intr-un depozit amenajat sau o anumită locatie fara intentia de a fi recuperate

 

Masuri de siguranta

             Evitarea contaminarii mediului inconjurator, inlaturarea pe termen lung a pericolului aferent deseurilor nucleare – transformarea intr-un material rezistent la eroziune si la dizolvare; depozitarea trebuie facuta intr-un mediu geologic potrivit

              Alegerea zonei de depozitare – transportul cantitatilor periculoase de materiale radioactive in biosfera prin intermediul apelor subterane sa fie evitat  

(siguranţa – bariere naturale şi tehnice)

               Formatiuni geologice susceptibile pentru depozitarea la adancimi mari a deseurilor radioactive:

    - evaporite (sare)

    - roci cristalizate dure (granite, gnaise, bazalte, sisturi)

    - formatiuni argiloase

Concept de siguranta – bariere multiple:

            1. Analiza separata a eficientei barierelor individuale ca sisteme tehnice (impachetarea deseurilor, materiale de izolare), ca sisteme geomecanice (gauri de sonda, mine, puturi) si ca sisteme geologice (hidrogeologie, tectonica) ;

           2. Analiza proceselor fizice si chimice care pot rezulta din interactiunile mutuale ale barierelor diferitelor sisteme şi evaluarea semnificatiei lor în cazul unui transport nedorit de materiale periculoase, in vecinatatea locului de depozitare si la distante mari ;

         3. Analiza sigurantei locatiei finale prin identificarea si evaluarea interactiunilor mutuale ale tuturor barierelor in cazul unor posibile evenimente nedorite (accidente) care pot sa duca la eliberarea radiaţiilor ;

 

A) Depozitarea la suprafata a deseurilor cu durata scurta de viata

Caracteristici:

   - deseuri cu durata scurta de viata – deseuri cu nivel mediu si scazut de activitate

   - timp de injumatatire mai mic de 30 ani (dupa 300 ani riscul este neglijabil)

Criterii de siguranta care trebuie sa caracterizeze un depozit:

  - limite hidraulice bine definite

  - omogenitate litologica

  - conditii stabile din punct de vedere climatic si meteorologic

  - seismicitate regionala slaba spre medie

  - protectie topografica buna impotriva curgerilor de apa si inundatiilor

  - apropierea unei cai de drenare prin intermediul apei care sa asigure o capacitate de diluare adecvată

Ex. Soulaines (NE Franţei)

  - preselecţie 70 de locatii in 20 de zone

  - 3 au fost studiate din punct de vedere geologic, hidrogeologic (harta 1:25.000, foraje)

  - lucrarile au fost concentrate pe o suprafata de 100 km2

  - in 1987 a fost aleasa o suprafata de 100 ha – Centrul de stocare Aube

  - investigatii detaliate: caracterizarea zonei, control geotehnic, modelarea curgerii de apa

  - secventa de formatiuni geologice:

                        > cativa m de argile

                        > 10 m de nisip (s-a accentuat caracterizarea zonei)

                        > 20-25 m argile

                        > 60 m intercalatii nisipuri, argile

                        > calcare Jurasice – fundament geotehnic

 B) Depozitarea în adâncime a deşeurilor cu durată lungă de viaţă

Caracteristici:

  - asigura o protectie adecvata impotriva radiatiilor eliberate de deseuri

  - formatiunile potrivite pot sa absoarba si sa disperseze caldura produsă de deseurile cu continut ridicat de material radioactiv

  - adancimea mare impiedica o interventie rauvoitoare

  - este un sistem in intregime pasiv, rolul de bariera activa jucandu-l doar formatiunile geologice

Criterii pentru alegerea zonei:

a) de siguranţă

     - geodinamice (stabilitate)

     - hidrogeologice (permeabilitate foarte scazuta)

b) potenţial de dezvoltare

       - geomecanica (hidrogeologie) – evaluare economica şi de stabilitate

 Ex. Mina Konrad (SE de Hanovra, Germania)

  - fosta mina de Fe aleasa pentru depozitarea deseurilor care nu genereaza caldura

  - stabilitatea minei si proprietatile de bariera sunt corespunzatoare

  - factori geologici decisivi:

                    a) fosta mina amplasata la o adâncime de 800-1300 m e acoperita de o secventa de argile/marne Cretacic inferior avand o permeabilitate redusa si cateva sute de metri grosime

                    b) orizontul cu minereu nu afloreaza in apropierea putului Konrad, de aceea nu exista contact direct intre apele de adancime si nivelul freatic

                   c) stratul bariera Cretacic inferior nu este intersectat de nici o falie

                   d) zonele cu stres tectonic din orizontul cu minereu sunt reduse si pot fi controlate cu ajutorul unor masuri obisnuite (constructii)

C) Laboratoare subterane

              Sunt folosite pentru teste in situ indispensabile pentru cercetarea unor teorii referitoare la depozitare, caracterizare zonelor avute în vedere pentru depozitare si pentru demonstratii de siguranta

 Ex. Mol (NE Belgiei)

             Domenii investigate:

-          interactiunea dintre deseuri si argile tertiare

-          studii de migrare in argile

-          hidrogeologia zonei Mol

-          comportamentul geomecanic al argilelor

-          studii conceptuale

-          umplerea şi închiderea depozitelor

-          evaluarea sigurantei si a performantei

-          modelarea geotehnica a construirii tunelurilor si comportarea in argile plastice

-          evaluarea efectelor combinate ale radiatiilor si caldurii asupra argilelor

-          testarea interactiunii materialelor radioactive cu argila

-          simularea comportarii galeriilor sustinute in beton si a argilelor situate intr-un camp de temperatura

Deseuri nucleare in Romania

Surse si tipuri de deseuri radioactive

     Deseurile nucleare rezulta, in principal, din trei tipuri de activitati:

1. extractia si prepararea minereurilor de uraniu

     - deseuri nucleare rezultate din mineritul si prelucrarea minereurilor de uraniu

 2.  producerea de energie electrica pe cale nucleara

1. combustibil nuclear uzat rezultat din operarea reactorilor nucleari energetici

2. deseuri nucleare rezultate din fabricarea combustibilului nuclear si operarea reactorilor nucleari energetici

3. deseuri nuclearee rezultate din dezafectarea instalatiilor nucleare din sectorul energetic

 3. activitati institutionale (aplicatii ale tehnicilor si tehnologiilor nucleare in medicina, industrie, agricultura si cercetare)

1. combustibil nuclear uzat rezultat din operarea reactorilor nucleari de cercetare

2. deseuri nucleare rezultate din operarea reactorilor nucleari de cercetare

3. deseuri nucleare rezultate din producerea si utilizarea radionuclizilor

4. deseuri nucleare rezultate din dezafectarea instalatiilor nucleare din sectorul institutional

5. surse inchise uzate

        Principalii generatori de deseuri radioactive din Romania si tipurile de deseuri generate de acestia sunt prezentate in tabelul de mai jos:

1	Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN)
	1.1	Sucursala CNE Cernavodă (Unitatea 1 şi 2)
		- combustibil nuclear uzat rezultat din operarea celor 2 reactoare nucleare energetice tip CANDU (B.1.) - deşeuri radioactive (solide, lichide, mixte) rezultate din operarea şi întreţinerea celor 2 reactoare nucleare energetice tip CANDU (B.2.)
	1.2	Sucursala FCN Piteşti
		- deşeuri radioactive (solide şi lichide) rezultate din fabricarea combustibilului nuclear tip CANDU (B.2.)
2	Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH)
	- combustibil nuclear uzat rezultat din operarea reactorului nuclear de cercetare tip VVR-S, oprit in 1997 (C.1.) - deşeuri radioactive (lichide, solide, surse închise uzate) generate de instalaţiile nucleare şi radiologice din IFIN-HH (C.2., C.3., C.5.) - deseuri radioactive rezultate din dezafectarea reactorului nuclear de cercetare tip VVR-S (C.4.)
3	Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN)
	3.1	Sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti (SCN)
		- combustibil nuclear uzat rezultat din operarea reactorilor nucleari de cercetare tip TRIGA (C.1.) - deşeuri radioactive (solide, lichide, surse închise uzate) generate de instalalaţiile nucleare şi radiologice din SCN (C.2., C.3., C.5.)
4	Compania Naţională a Uraniului SA (CNU)
	4.1	Sucursala Feldioara
		- slam radioactiv rezultat din procesarea minereului de uraniu (A.1.) - deşeuri radioactive solide generate de instalaţiile nucleare/radiologice ale sucursalei (A.1.)
	4.2	Sucursalele Suceava, Banat şi Bihor
		- roci sterile şi radioactive rezultate din activităţile de cercetare şi extracţie minereuri de uraniu (A.1.)
5	Alti generatori (minori) de deseuri radioactive de pe cuprinsul Romaniei
	5.1	Medicina, industrie, agricultura, etc
		- deşeuri radioactive (solide, lichide, surse închise uzate) generate de instalaţiile nucleare şi radiologice din spitale, fabrici, laboratoare, etc. (C.2., C.3., C.5.)

 Volumul de deseuri radioactive

In tabelul urmator este prezentat volumul de deseuri radioactive aflate in depozitare intermediara si definitiva in Romania, la sfarsitul anului 2007:

 

Titular	Depozit		Deseuri radioactive
	Denumire	Tip	Tip	Cantitate	UM
SNN	CNE-Bazinele de combustibil uzat (BCU-U1si BCU-U2)	intermediar	Combustibil nuclear uzat tip CANDU	638.324	kgU
	CNE – Depozitul Intermediar de Combustibil Uzat (DICA)	intermediar	Combustibil nuclear uzat tip CANDU	433.200	kgU
	CNE – Depozitul Intermediar de Deseuri Radioactive (DIDR)	intermediar	LILW, solid	258	mc
			LILW, lichid	45	mc
	CNE/Cladirea serviciilor-Rezervoare rasini ionice	intermediar	ILW, lichid+solid	80	mc
	FCN – Rezervoare deseuri lichide	intermediar	LLW, lichid	74	mc
	FCN – Platforma de depozitare temporara pentru deseuri solide slab contaminate	Intermediar	LLW, solid	20	mc
IFIN-HH	VVR-S – Bazinul de calmare combustibil uzat	Intermediar	Combustibil nuclear uzat tip VVR-S	8	kgU
	VVR-S – Depozitul de Combustibil Nuclear Uzat (DCNU)	Intermediar	Combustibil nuclear uzat tip VVR-S	21	kgU
	STDR – Depozitul intermediar de deseuri radioactive	Intermediar	LLW, solid	3.233	kg
			LILW-SL, solid, SRS-uri	1.508	bucati
			LILW-SL, solid, istorice	60	mc
			LILW-LL, solid, SRS-uri	74.292	bucati
			ILW, lichid	<1	mc
	STDR – Depozitul de Filtre Uzate (DFU)	Intermediar	LILW, solid	nedeterminat
	STDR – Depozitul de uraniu saracit	Intermediar	LLW-SL, solid	69	bucati
			LLW-LL, solid	46	bucati
	STDR – rezervoare deseuri lichide	Intermediar	LLW, lichid	210	mc
	Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) – Baita Bihor	Definitiv	LILW-SL, solid	1.868	mc
RAAN	SCN/ TRIGA – Bazinul de depozitare combustibil uzat	Intermediar	Combustibil nuclear uzat tip TRIGA si CANDU	83	kgU
	SCN/LEPI – Puturile de depozitare combustibil uzat	Intermediar	Combustibil nuclear uzat tip TRIGA si CANDU	28	kgU
	SCN/LEPI – Celulele fierbinti	Intermediar	HLW, solid, SRS-uri	6	bucati
			LILW-LL, solid	<1	mc
	SCN/LEPI – Incinta	Intermediar	HLW, solid, SRS-uri	3	bucati
			LILW-LL, solid	4.000	kg
CNU	Feldioara – Bazine decantare	Term. lung	Steril de procesare	*	*
	Feldioara – Santuri depozitare	Definitiv	LLW, solid	*	*
	Feldioara – Depozitul final de deseuri solide de joasa activitate	Definitiv	LLW, solid	*	*
	Suceava – Diverse halde	Term. lung	Roci sterile si radioactive	684.553	mc
	Banat – Diverse halde	Term. lung	Roci sterile si radioactive	2.057.000	mc
	Bihor – Diverse halde	Term. lung	Roci sterile si radioactive	4.257.962	mc
	Bihor – Diverse platforme de depozitare	Term. lung	LLW, solid	12	Tone

Nota: * Informaţiile privind cantităţile de deseuri depozitate in cadrul sucursalei Feldioara sunt confidentiale.

  Depozitarea deseurilor radioactive din Romania

          In conformitate cu „Normele fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive (NDR-01)” emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN)  fluxul deseurilor radioactive cuprinde o etapa de depozitare intermediara si o etapa de depozitare definitiva.

Depozitarea intermediară:   a deseurilor nucleare implica mentinerea deseurilor nucleare astfel încât:

• să fie asigurata izolarea, protectia populatiei si a mediului si monitorizarea;
• să fie asigurate actiuni cum ar fi: tratarea, conditionarea si depozitarea definitiva.

   In unele cazuri depozitarea intermediara poate fi practicata din considerente tehnice cum ar fi:

·         stocarea deseurilor de viata scurta pentru asigurarea dezintegrarii si apoi eliberarea nerestrictiva;

• stocarea deseurilor inalt active din considerente termice inainte de depozitarea geologica.

       In conformitate cu legislatia in vigoare, responsabilitatea pentru depozitarea intermediara a deseurilor radioactive revine producatorilor de deseuri.

Depozitarea definitivă:   este ultima etapa din sistemul de gospodarire a deşeurilor radioactive. Aceasta consta in principal in plasarea deseurilor radioactive in instalatii de depozitare cu asigurarea unei securitati rezonabile, fara intentia de a fi mutate si fara a asigura supravegherea si intretinerea pe termen lung. Securitatea este in principal realizata prin concentrare si retinere care implica izolarea deseurilor radioactive condiţionate in depozitul definitiv.

        Responsabilitatea pentru depozitarea definitiva a deseurilor radioactive, implicand activitatile de amplasare, proiectare, constructie, operare, inchidere si monitorizare post-inchidere a depozitelor definitive, revine Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive.

Norme pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive

Cadrul legislativ

LEGI

LEGE Nr. 360 din 13 decembrie 2005 privind plata obligaţiilor financiare pe care România le are faţă de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA);

LEGE Nr. 703 din 3 decembrie 2001 privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, cu modificările şi completările ulterioare.

LEGE Nr. 100 din 19 iunie 2000 pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la Viena la 11 iunie 1999.

LEGE Nr. 105 din 16 iunie 1999 pentru ratificarea Convenţiei comune asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 septembrie 1997.

LEGE Nr. 111 din 10 octombrie 1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

LEGE Nr. 43 din 24 mai 1995 pentru ratificarea Convenţiei privind securitatea nucleară, adoptată la Viena la 17 iunie 1994;

ORDONANŢE

ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 7 din 30 ianuarie 2003 privind utilizarea in scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, republicată, cu modificările si completările ulterioare

ORDONANŢA GUVERNULUI Nr. 11 din 30 ianuarie 2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 205 din 4 decembrie 2008 privind plata costurilor naţionale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1437 din 18 noiembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1080 din 5 septembrie 2007 privind modul de constituire şi gestionare a resurselor financiare necesare gospodăririi în siguranţă a deşeurilor.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 643 din 20 iunie 2007 privind aprobarea Strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 890 din 29 iulie 2003 privind aprobarea “Foii de parcurs din domeniul energetic din România”, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1627 din 23 decembrie 2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 437 din 30 aprilie 2002 privind constituirea Comisiei interministeriale pentru reluarea şi finalizarea lucrărilor privind unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1259 din 7 noiembrie 2002 privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a domeniului nuclear în România şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii.

ORDINE

ORDIN nr. 400 din 13 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor privind depozitarea la suprafata a deseurilor radioactive.

ORDIN nr. 156 din 14 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor privind clasificarea deseurilor radioactive.

ORDIN nr. 844 din 9 august 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice.

ORDIN nr. 56 din 25 martie 2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea în siguranta a deseurilor radioactive.

Concluzii

          Desființarea instalațiilor nucleare va produce de asemenea mari cantități de deșeuri radioactive. Multe dintre siturile nucleare din lume vor avea nevoie de monitorizare și protejare timp de secole după închidere.

          La nivelul anului 2000, volumul global al combustibilului uzat era de 220.000 de tone, și crește cu aproximativ 10.000 de tone anual. Înciuda miliardelor de dolari investiți în diverse opțiuni de stocare a acestor deșeuri, industria nucleară și guvernele au eșuat să vină cu o soluție fezabilă și sustenabilă. 

          Majoritatea dintre propunerile curente pentru gestionarea deșeurilor nucleare puternic radioactive includ îngroparea lor în depozite subterane, de mare adâncime. Este imposibil de estimat dacă depozitul în sine, sau containerele sau chiar stratul de stâncă ce le încojoară vor reuși, pe termen lung, să împiedice răspândirea radioactivității în mediu.

         Un exemplu de plan eșuat de stocare a deșeurilor nucleare este propunerea sitului de la Yucca Mountain, în statul Nevada, SUA. După aproape 20 de ani de cercetare și miliarde de dolari investiți, nici un gram de combustibil nuclear uzat nu a fost trimis până acum în depozit, de la reactoarele nucleare din Statele Unite. Încă nu se știe dacă locul este potrivit din punct de vedere geologic pentru stocarea deșeurilor, investigațiile continuă în cazuri de manipulare a datelor științifice și sub amenințarea acțiunii legale a guvernului de stat.

       Pe lângă problemele grave generate de deșeuri, sunt multe exemple de situri de depozitare deja existente care conțin deșeuri slab radioactive unde deja există scurgeri radioactive în mediul înconjurător. Drigg din Marea Britanie și CSM din La Hague, Franța, sunt doar două dintre acestea.

       În prezent nicio alternativă de stocare nu a demonstrat că deșeurile radioactive vor rămâne izolate de mediu peste zeci, sausute de mii de ani. Nu există nicio metodă sigură de a avertiza generațiileviitoare despre existența siturilor de depozitare a deșeurilor nucleare.