duminică, 22 ianuarie 2012

Directivele europene din domeniul apelor

          Directivele europene din domeniul apelor


Nr. crt.

Denumire directivă

Transpunere în legislaţia românească
Perioada de tranziţie în ani
Data limită a implementării
1.
Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă, Decizia 77/795/EEC privind procedura comună pentru schimbul de informaţii asupra calităţii apelor dulci de suprafaţă (*)

HG 100/2002
0
1.01.2007
2.
Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de îmbăiere
HG 459/2002
0
1.01.2007
3.
Directiva 76/464/EEC privind descărcarea substanţelor periculoase (**) şi 7 directive fiice
- D. 82/176 şi D. 84/156 – mercur;
- D. 83/513 – cadmiu şi D. 84/491 – HCH;
- D. 86/280 – tetraclorură de carbon, DDT, PCP
- D. 88/347 – drinuri, HCB, HCBD, cloroform
- D. 90/415 – EDC, TRI, PER, TCB

HG 118/2002
8
1.01.2015
4.
Directiva 80/68/EEC asupra protecţiei apei subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (*)
HG 118/2002
0
1.01.2007
5.
Directiva 78/659/EEC asupra calităţii apelor dulci ce necesită protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor (*)
HG 202/2002
0
1.01.2007
6.
Directiva 79/923/EEC asupra calităţii apelor pentru moluşte (*)
HG 201/2002
0
1.01.2007
7.
Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate producerii apei potabile
HG 100/2002
0
1.01.2007
8.
Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
HG 964/2000
7
1.01.2014
9.
Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane şi Decizia 93/481/EEC
HG 188/2002
15
1.01.2022
10.
Directivele 98/83/EC şi 80/923/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman
Legea 458/2002
15
1.01.2022
11.
Directiva Cadru privind apa 2000/60/EC
Armonizarea
Legii 107/1996
0
1.01.2015


* Prevederile acestor directive sunt incluse în Directiva Cadru 2000/60
** Standardele de calitate a apei sunt incluse în Directiva Cadru 2000/60

Cat poate afecta sanatatea schimbarea climei


Cat poate afecta sanatatea schimbarea climei
 
Metode de estimare a relatiei dintre factorul de risc si boala
Alegerea metodei de modelare depinde de asemenea de disponibilitatea datelor complexe (precise) asupra starilor de sanatate si de posibilitatea estimarii rezultatelor care se incadreaza in tabloul final al Comparative Risk Assessment.
   Estimarile se bazeaza pe observatii pe termen scurt ale efectelor climatice din trecut: efecte zilnice, sezonale, interanuale ale sanatatii specifice sau a unor procese care pot influenta sanatatea statelor (ex. vectorul dinamicii populatiei).
   Este necesar sa apreciem acei factori, ceilalti pe care climatul ii provoaca si care de asemenea sunt importanti determinanti ai bolii, si de a-i include in estimari cantitative precum efecte ale modificarii factorilor ca si statut socioeconomic. Presupunerile privind acesti modificatori ai efectelor trebuie sa fie clar pronuntate impreuna cu o indicatie a unui areal incert in jurul estimarilor cantitative
   Exista 2 seturi de presupuneri legate de definirea scenariilor si efectelor sanatatii. In primul rand, efectele secundare ale masurilor de schimbare climatica (ex. Beneficiile de sanatate in urma reducerii poluarii aerului) nu sunt considerate aici. In al doilea rand este binecunoscut ca factorii de modificare (schimbare) cum ar fi adaptarea psihologica si bunastarea vor influenta impactele asupra sanatatii datorita schimbarilor climatice.
  Efectele imbunatatirii conditiilor socioeconomice la baza(ex. cele independente de schimbarile climaterice) ale bolilor sunt deja incluse in scenariile viitoare ale WHO(World Healt Organization)(ex. rata dizenteriei scade in timp odata cu instalarea populatiilor din ce in ce mai bogate si a serviciilor imbunatatite de apa si salubritate)
  Oricum, schimband conditiile psihologice si socioeconomice si a altor adaptari, va afecta de asemenea vulnerabilitatea populatiilor la efectele schimbarilor climatice, si astfel a riscului relativ din fiecare scenariu (ex. imbunatatirea apei si a salubritatii vor afecta gradul in care rata dizenteriei va fi afectata de schimburile de temperatura sau inundatiile mai frecvente).
  Urmatoarele sectiuni descriu cum aceste “afectari” sunt luate in considerare atat pentru estimarile nesigure pentru fiecare impact asupra sanatatii.Nicio actiune (masura) viitoare, luata specific pentru adoptarea la efectele schimbarii climatice nu este luata in considerare.
  Pentru cuantificarea impactelor sanatatii, toate modelele independente, legand schimbarile climatice de estimarile globale cantitative de sanatate sau impacte relatate (numarul de oameni inundati; riscul de infometare) descris in IPCC Third Assessments Repot au fost luate in considerare. Au fost modele globale ce nu existau, proiectarile locale sau regionale fiind extrapolate. Modelele erau mai degraba selectate pe baza validarii impotriva datelor istorice si plauzibilitatii presupunerilor biologice si a celor extrapolarii altei regiuni. Pentru a estima riscul relativ pentru ani specifici exista o interpolare lineara a riscului relativ intre variatiile perioadelor de 30 de ani pt care exista scenariu climatic complet.


Impactele sanatatii specifice
Efectele psihologice directe a caldurii si frigului asupra mortalitatii cardiovasculare

  Asocierea dintre variatiile zilnice ale conditiilor meteorologice si mortalitate a fost descrisa in multe studii
de la o gama larga a populatiilor in climatele temperate. Aceste studii arata ca expunerea la temperaturi in afara limitelor “comfortului termic” este asociat cu o crestere a riscului mortalitatii cardio-pulmonare.
  Cresterile masurilor luate luate in cazul altor boli precum a consultatiilor practicate in general, au fost intotdeauna asociate cu temperaturile extreme.
  Bolile cardiovasculare (CVD) au cea mai buna caracterizare a relatiei temperatura-mortalitate, urmate de bolile respiratorii si de totalul mortalitatii in tarile temperate. A ceste relatii sunt sustinute de dovezi puternice pentru legaturi directe intre temperaturi ridicate si scazute si cresterea tensiunii arteriale, vascozitatii si ritmului cardiac pentru bolile cardiovasculare si a bronho-constritiei pentru bolile pulmonare.

   Al treilea raport al IPCC asupra sanatatii omului concluzioneaza de asemenea ca frecventa si intensitatea undelor de caldura duce la cresterea numarului de boli grave si a numarului de morti.
    Totusi , acelasi raport sesizeaza ca, in tarile temperate, schimbarile climatice  vor duce la reducerea mortalitatii pe timp de iarna care va fi mai mare decat cresterea mortalitatii pe timp de vara datorita valului de caldura.
   Dat fiind numarul limitat de studii pe care sa se bazeze predictiile globale estimarile cantitative sunt prezentate doar pentru efectele fiziologice directe cel mai bine argumentate a schimbarilor climatice in mortalitate atribuita temperaturilor extreme pentru una sau mai multe zile.
  Populatia globala a fost divizata in 5 zone climatice in acord cu definirea de catre Biroul Australian de Meteorologie.
  Zona polara e redusa si a fost exclusa.
   O relatie expunere-raspuns afost aplicata in fiecare zona climatica.Proportia temperatura-decese atribuite a fost calculata folosind coeficientii mortalitatii ai caldurii si ai frigului.
  Schimbarile climatice atribuite deceselor au fost calculate prin schimbarea in proportie temperatura-decese atribuite (caldura-decese atribuite plus frig-decese atribuite) pentru fiecare scenariu climatic.
  Cuantificarea efectelor temperaturii asupra sanatatii in conditiile in care schimbarea climatului poate fi imbunatatit de urmatoarele cercetari:
      analize aditionale a relatiei expunere-raspuns in tarile tropicale in curs de dezvoltare ;
      standardizarea metodelor folosite de a construi relatii expunere-raspuns;
      adaptare;
      investigare; incluzand inabilitatea de a lucra la temperaturi extreme;